Luna lui Brunner, un breviar sofisticat, o istorie nocturnă și o frescă a întunericului, mister și imaginație, mituri și fantezii, știință, psihologie, literatură și artă. Mai rămâne doar întrebarea ce-ar putea fi „acolo“. Luna sau… primul pas spre Marte!
O invitație după lăsarea serii, și numai la lumina Lunii, prin secole de cultură, știință și artă, din dorința de a pătrunde misterul din întuneric și, de fapt, misterul firii umane. Un altfel de cer al nopții, un flux și un reflux, o iubire și o promisiune. Romantic sau cronobiologic?
„Astronomi, geologi și geofizicieni, ingineri și jochei spațiali, cu toții se întrec în studii tot mai minuțioase despre ceea ce poate fi «acolo», însă noi, muritorii de rând, știm bine că este doar un astru ceresc. Și un tărâm de mister. Dar cât de bine poți cunoaște un mister? Și temere și fantezie. Și romantism și poezie și precizie, și întuneric și strălucire, și vis și destin, și inspirație și legendă și miracol.“
În Roma antică, luna calendaristică era împărțită similar în funcție de fazele lunare, prima zi a lunii fiind numită calendae (de la calere, „a fi cald“ sau „a fi luminos“). Înaintea lor, grecii au dezvoltat ciclul metonic, într-o încercare de a determina corespondența dintre fazele lunare și anumite zile ale anului. Meton, astronom și matematician care a trăit în secolul al cincilea î.Hr., a calculat că nouăsprezece ani solari echivalează cu 235 de luni lunare, adică 6 940 de zile. După nouăsprezece ani, aceeași fază lunară va fi înregistrată în aceeași dată a anului solar. Doar o dată la 312 ani ciclul se decalează cu o zi.
Astronomii din Egiptul antic au încercat să armonizeze sistemele de măsurare a timpului bazate pe stele, Lună și Soare. La un moment dat, în jurul anului 3000 î. Hr., ei au definit anul ca având 365 de zile, iar luna 30 de zile, acestea din urmă fiind grupate în perioade sau „săptămâni“ de câte 10 zile. Un astfel de sistem este practic, mai cu seamă în contextul înregistrărilor cu caracter economic, iar Copernic a folosit anul egiptean în calculele sale. Dar fiindcă sistemul nu reflecta variațiile Lunii vizibile, au apărut în timp conflicte cu acei egipteni care aveau convingeri religioase ferme.
Autor
Bernd Brunner s-a născut în 1964 în Germania și este autor al mai multor volume foarte apreciate, șarmante compendii inspirate din istoria culturii abil împletită cu rigorile științei: Arta orizontalei, Relația dintre om și urs, Istoria bradului de Crăciun.
