Imaginația morală


Russell Kirk - Imaginatia morala Russell Kirk
colecţia zoon politikon
texte introductive și selecția eseurilor: Sever Voinescu
cuvânt de încheiere: Theodor Paleologu
traducere: Ioana Ieronim, Adriana Bădescu, Loredana Bucuroaia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Moroiu

ilustraţia copertei: Stela Lie
135 x 210 mm; 384 pp.
ISBN 978-606-93421-6-9 
Stoc epuizat

  Comandă

++Măreşte imaginea  
>>Răsfoieşte

Russell Kirk (19 octombrie 1918–29 aprilie 1994) a fost cel mai important reprezentant al conservatorismului american clasic şi a desfăşurat o activitate vastă ca teoretician al politicii, moralist, istoric, critic social, critic literar şi autor de beletristică.
După studii la Michigan State University şi Duke University, Russell Kirk a fost primul american care a obţinut în anul 1953 titlul de Litterarum Doctor la St Andrews University, cea mai veche universitate din Scoţia şi printre cele mai vechi din Marea Britanie.
Mintea conservatoare, cartea publicată de el în 1953, este considerată fundamentală pentru conservatorismul anglo-saxon, fiind prima lucrare care argumentează serios originea gândirii conservatoare americane ca un corpus de idei coerent şi cu mare tradiţie culturală.
Lucrurile permanente constituie una dintre temele favorite ale lui Russell Kirk, inspirată în bună măsură de relaţia de prietenie cu T.S. Eliot, căruia îi consacră, în 1971, volumul Eliot şi timpul său: Imaginaţia morală a lui T.S. Eliot în secolul XX, extrem de important pentru fondul intelectual conservator, dar şi pentru istoria literaturii.

------------------------------------------

„În fond, diferenţa cea mai importantă dintre gânditorii de dreapta şi cei de stânga (cu toate dezavantajele pe care le implică împărţirea gânditorilor politici în două categorii schematice) este aceea că primii se întemeiază pe natura umană, iar cei din urmă pe realitatea socială. Privită de departe, diferenţa rămâne nerezolvată până la sfârşitul lumii, pentru că nimeni niciodată nu va putea dovedi că natura umană determină calitatea relaţiilor sociale (aşa cum cred gânditorii de dreapta) ori că relaţiile sociale determină natura umană (aşa cum cred gânditorii de stânga). Aristotel a fost foarte echilibrat când a spus că omul e o fiinţă socială – nu a făcut decât să precizeze că, pentru oameni, legăturile cu ceilalţi sunt esenţiale. Sensul unei posibile relaţii de determinare între natura umană şi realitatea socială, însă, nu l-a precizat. Alţii au asumat, curajos, o linie ori alta. De la Rousseau la Marx, mulţi au spus că omul e determinat de social. Pe celălalt versant, de la Toma d’Aquino la Kant, la fel de mulţi au spus invers. Unii, puţini, au fost prudenţi şi n-au spus nimic în această privinţă – ca Aristotel. Asta nu înseamnă că nu au scris şi ei despre politică, despre guvernare, despre relaţiile sociale în general.“ - SEVER VOINESCU

„Imaginaţia morală este cea care ne oferă baza demni­tăţii umane şi ne învaţă că suntem mai mult decât nişte maimuţe goale. Aşa cum sugera Burke în 1790, educaţia şi literatura îşi pierd sensul dacă sunt lipsite de imaginaţie morală. Şi, aşa cum tot el a lăsat să se înţeleagă, spiritul religiei susţine dintotdeauna imaginaţia morală, dar şi un întreg set de maniere. În lipsa unei astfel de imaginaţii, pentru a cita din nou din Burke, ne pomenim alungaţi «din această lume a raţiunii, a ordinii, a păcii, a virtuţii şi a penitenţei rodnice, în lumea antagonică a nebuniei, a viciilor, a confuziei şi a regretelor permanente».“ - RUSSELL KIRK

Autori

Edwige Martin

Alberto Manguel

Sandra Newman

Vezi mai multi autori

Contact

Baroque Books & Arts

 Adresă: Str. Aviator Ștefan Sănătescu, nr. 53A, sector 1

Telefon/Fax: (+40) 212242725

E-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Hartă